Camping cu Satana

Andrei, Laura, Ovidiu si alti sapte prieteni se hotarasc sa petreaca un week-end la munte, ca doar asa face tineretul din ziua de azi. Tinerii se impart in grupe de cate cinci, fiecare cu sarcinile ei: grupa lui Andrei si a Laurei trebuie sa asigure hrana si apa, iar grupa lui Ovidiu se ocupa de corturi si de asezare. Echipa lui Ovidiu pleaca inainte pentru a vedea de un loc de montat corturile. Andrei si restul intarzie din cauza cozii de la supermarket cu trezeci de minute, o intarziere care nu o vor regreta.
Noaptea ii prinde pe drum pe tinerii ramasi in urma. Este o noapte cetoasa, cu luna plina. Numai greierii sparg linistea, cantandu-si vesnica melodie din iarba rece. In masina, Laura incepe sa zica povesti de groaza: "Era odata un sanatoriu, si se spunea ca unii oameni erau lasati sa moara. Tot spitalul era plin de angajati canibali...". Povestea Laurei este intrerupta de telefonul lui Andrei:
- Alo, Andrei, se aude vocea lui Oviudiu, cat mai aveti?
- Vreo cinsprezece minute pana la baza dealului, de ce?
- Vroiam sa iti zic sa ai grija la un cioban, era sa dam cu masina peste oile lui.
- Eh, nu e paguba, am manca care de oaie la cina, glumi Andrei.
Din senin apare si oierul, blocand drumul cu turma lui de dobitoace.
- Unde mergeti, intreba acesta?
- Sa iti fie cu noroc mosule. Mergem si noi sa petrecem week-endul pe deal.
- Nu va duceti dragii mei, ca nu va veti mai intoarce. Numai Dumnezeu stie ce se petrece acolo.
Tinerii ignora avertismentul oierului si isi continuara drumul. Cu cinci minute inainte sa ajunga la destinatie, suna din nou telefonul:
- Ma Andrei, spune din nou Ovidiu, voi va tineti de glume?
- De ce ma, intreaba mirat Andrei?
- Nu va iese gluma, va vad pe toti cinci coborand spre noi. Aveti grija sa nu cadeti intr-o groapa, ca nu am chef sa va duc pe vreo unul la spital. Si inchide.
Ajunsi la baza muntelui, tinerii coboara din masina. Suna din nou telefonul:
- Ajutoooor, se aude vocea lui Ovidiu. Vin spre noi, ajutor!
Andrei si Laura isi iau lanterna si incep sa alerge spre locul de camping al colegilor. La o suta de metri distanta, ei remarca ca Ovidiu si restul prietenilor stateau pe banca cuminti.
- Vezi?! Niste nesimtiti, spune Laura nervoasa.
Din nou suna telefonul:
- Ma, voi va tineti de glume? Hai ca nu va tine.
Dar Andrei nu observa pe nimeni vorbind la telefon, si acea voce, nu era a nimanui. Nimeni nu putea sa aiba vocea aia, era prea groasa, era...inumana.
Cand sa puna mana pe Ovidiu, Andrei ramane masca. Prietenii lor nu mai erau...oameni! Fetele le erau zgariate, bratele si picioarele la fel, hainele rupte, iar pe chipul lor nu se simtea nici tristete, nici fericire. Nu radiau nici un senitment. Erau morti pe dinauntru, dar pe dinafara erau vii. Aceste fiinte au inceput sa ii urmareasca pe Andrei si Laura. Tinerii, ajunsi la masina, nu s-au mai oprit pana la strada principala. Acolo, o lumina alba i-a orbit.
Cei cinci tineri s-au trezit la spital, intinsi in pat. Li s-a spus ca au avut un accident rutier si ca numai ei au scapat. Prietenii lor murisera.

*Daca aveti vreo poveste de groaza, puteti sa o trimiteti la: povestidegroaza@yahoo.com